După spectacolul cu tot pachetul propagandei pe care Dominic Fritz l-a ținut cu oaspeții săi, în care s-a lăudat, dar a și amenințat cu ”brațul forței” că va rămâne prin preajmă, poate ar trebui să nu uităm câte ceva.

Ultima dată am trecut pe lângă primărie, duminică, pe la amiază, ocolind mizeria de pe trotuarul nemăturat, nespălat, așa murdar cum nici la cele mai îndepărtate sate nu mi-aș putea-o imagina. Geamurile parterului și ale subsolului, pline de praf vechi, înțepenit pe sticlă. Asta, oare, nu văd acei ”ai lui”? El era primarul Timișoarei, dar cred că dintre toate HCL-urile emise în ”epoca celor șase” ani, singurul despre care ar putea vorbi este cel pentru care a pierdut procesul cu ANI. Ba, s-ar putea să le știe și pe cele cu organigramele anulate de instanțele din Timișoara, pentru că ”competenții” săi din jur scriu acțiunile cu AI, nu cu știința de carte reală. Nu cu responsabilitatea etică față de o instituție publică. Au plecat din Primăria Timișoara oameni valoroși, cu experiență, pentru că Fritz a avut nevoie să-și aducă susținătorii, să le dea ”o pâine”, iar acum Timișoara culege roadele.

Curtea de Conturi a făcut controale la Centrul de Proiecte, milioane de euro au fost distribuite fără argumente legale, dar se tace mâlc, în vreme ce DNA are pe masă o mulțime de plângeri. Rapoartele Curții de Conturi sunt publicate nu doar de Ziua de Vest, ci de multe alte organizații media. În această vreme, există o obtuzitate îngrozitoare în dorința de a afla adevărul. Atât. Adevărul. Fără el, aura falsă din pozele lui Fritz atrage anumite priviri. Atât.

Numărul plângerilor penale la DNA nu poate fi neglijat. Ele sunt pentru abuz în serviciu, pentru destituiri ilegale din funcții, plângeri depuse de Curtea de Conturi pentru gestionarea banilor publici prin Centrul de Proiecte, curtea reclamând plăți ilegale spre diferite ”entități”. Despre asta nu vor să audă cei care au făcut parte din festivalul de despărțire.

Soarta lui Fritz nu o decidem noi. Nu o decid eu. Felul trufaș în care-și construiește ieșirea din scena administrației locale devine caraghios. Modul agresiv în care amenință, în loc să fie demn și să accepte cu seriozitate momentul, toate arată o nesiguranță personală, nicidecum siguranța de sine, pe care o mimează.

Nu îi judec pe cei care-l susțin, este dreptul lor la opinie și la analiza proprie, dar cei care-l susțin înjură și împrăștie jigniri abominabile la adresa celor care l-am descoperit altfel. Faptul de a crea falia acesta de ură viscerală, de a nu accepta alte unghiuri de analiză ale celui care se crede cel mai puternic primar din lume, asta este inadmisibil.

Înjurătura s-a mutat din strada vulgară în sălile politicienilor, paralel, pe rețelele sociale, coborând nivelul de acceptare al comportamentului uman. Ceea ce fac, în general, politicienii cu oamenii, este o formă de tortură psihologică.

Lauda de sine îi este urâtă și lui Dumnezeu!

Ce o să facă Fritz mai departe? Tot ceea ce a făcut. Va promite, va gesticula, va cânta, va folosi oameni în favoarea sa prin seria pe care o numesc ”drăgălășenie cu intenții macabre”. Metafora îmi aparține.

Există totuși o veste bună. Lumea este într-o mare schimbare. Neomarxismul nu va fi acceptat! Gata pita lui, cum zice bănățeanul!

Cât despre Dominic Fritz, să aibă drum bun!

The post Drum bun, Fritz! appeared first on Ziua de Vest.