Țintă: Primăria Timișoara. Candidat – Adrian Orza

Consilierul local Adrian Orza a reuşit în 2016 să intre în Consiliul Local Timişoara ca independent. Cu o experienţă de 12 ani în administraţia locală, ca viceprimar în administraţia Ciuhandu şi două mandate de consilier local, Adrian Orza susţine că cunoaşte foarte bine nevoile comunităţii.

Ceea ce îşi doreşte fostul viceprimar este o Timişoară a bunului simţ, aşa cum era odată.

“Chiar dacă nu am spus dacă voi mai face acest pas, vă pot spune că eu nu lucrez cu lozinci şi nici nu am lucrat astfel. Iar aceasta, din două motive: pentru că îmi displac şi îmi repugnă atât lozincile, cât şi cei care se folosesc de ele pentru a minţi oamenii; pe de altă parte, îmi este mult mai uşor să vorbesc despre ce ar face un primar, pentru că sunt printre puţinii care chiar ştiu ce este o primărie, ce înseamnă administrarea unui oraş. După 12 ani de experienţă administrativă ca viceprimar şi încă două mandate de consilier local, ştiu ce înseamnă să acoperi nevoile nenumărate pe care le are o urbe”, spune Adrian Orza.

Consilierul local Adrian Orza are viziune asupra felului în care trebuie să arate oraşul în viitor, pentru că a lucrat la proiectele pe care le regăsim astăzi realizate în oraş, cele mai remarcabile fiind centrul istoric, pasajul Michelangelo şi altele.

“Am participat la elaborarea strategiilor de dezvoltare ale oraşului pe diverse domenii de interes, împreună cu peste 150 de specialişti şi instituţii locale, naţionale şi externe. Eu însumi am absolvit cursuri de administraţie la Bonn, Paris, Ottawa şi Washington DC. Cu toată modestia, mă bucur că am implementat peste 20 de premiere în administraţia românească. Poate nu am avut talentul şi mijloacele sau resursele să fac cunoscute aceste lucruri la vremea respectivă. Poate nici nu am avut timp sau interes, dar le port în suflet şi în amintire. Am muncit pentru ele extrem de mult. E greu să schimbi paradigme din interiorul unui sistem atât de complicat cum este o administraţie. Am întâmpinat greutăţi şi din interior şi din exterior. Simpla lor dovadă e în multele premii pe care le-am obţinut în acest sens, în plan intern şi internaţional”, detaliază Adrian Orza.

Aici se remarcă realizări care merg de la digitalizarea administraţiei până la implemenatarea democraţiei participative, servicii sociale, spaţii verzi, mediu economic/dezvoltare, cultura, sport.

“Da, ştiu, lozincile sunt foarte atractive pentru cei ce le ascultă. Numai că aceia care vor să conducă administraţii trebuie să aibă pregătirea necesară în domeniu. Înainte să vin în primărie, încă de la 26 de ani, am condus departamente, direcţii, companii. Ştiu cum e să pui laolaltă oameni şi să îi faci să lucreze împreună pentru un ţel comun. Iar o “uzină” cum este administraţia, nu se aseamănă cu nimic când e vorba de dificultate. Administraţia nu e câmp de joacă, iar primăria nu e o jucărie. Lozincile, credeţi-mă, nu ajută! Şi nici PR-ul pe facebook. E drept, îi ajută pe cei care îl folosesc, dar pentru oraş e neesenţial, chiar dăunător, în măsura în care e doar un balon de săpun frumos colorat”, adaugă Orza.

Fostul vice-edil spune că Timişoara avea un drum constant şi bine gândit, că exista o dezvoltare durabilă, aşezată, iar presa străină o numea “modelul Timişoara”.

“Azi, din păcate, ne-am pierdut ceea ce noi, timişorenii, ştiam că e ‘spiritul Timişoarei’. Cu toată condescendenţa şi eleganţa, cred că doar noi ştim ce înseamnă şi cum îl putem readuce în viaţa noastră! Iar acest SPIRIT nu este o lozincă. Şi tot cu eleganţă şi condescendenţă îmi permit un sfat: să încercam să nu mai credem în persoane providenţiale sau în politici providenţiale. Şi mai ales, nu mai votaţi sigle! Cel puţin, nu la alegerile locale. Siglele nu salvează pe nimeni, ci doar pe cei ce se ascund în spatele lor. Salvarea vine din fiecare dintre noi. Din ce punem laolaltă. Un pic de suflet, puţină pricepere şi multă muncă. Nu din sigle şi nu din lozinci! Sper că nu mai doriţi să se facă experimente pe spatele dumneavoastră! Sper că nu doriţi ca oraşul nostru să devină o mare eprubetă în care diverse interese, fie ele politice, economice sau de altă natură să se amestece ca într-o reacţie chimică necontrolată şi să ducă la alte experienţe administrative pe cetăţeni! Sper că nu mai doriţi o altă ‘dezvoltare în forţă’ sau un alt experiment!”, spune Adrian Orza.

Consilierul local susţine că în Timişoara sunt multe lucruri de făcut, multe fiind interdependente de anumite decizii. De aceea, Adrian Orza consideră că cele trei urgenţe care ar reprezenta un “reset” de management

administrative sunt: reevaluarea profesionala a aparatului Primăriei şi a instituţiilor subordonate, începând cu actualele funcţii de conducere. Şi implicit, depolitizarea acestui aparat. El încă mai crede în conceptul de “administraţie, nu politică”.

O a doua urgenţă se referă la regândirea din temelii a cheltuielilor financiare, bugetul oraşului fiind în impas.

“Exista riscul neacoperirii unor cheltuieli asumate în domenii deosebit de importante pentru acoperirea serviciilor publice obligatorii unui oraş de talia Timişoarei. Colateral cu această problemă, suplimentarea bugetului prin

atragerea de finanţări europene, de urgenţă”, explică Orza.

Cea de-a treia urgenţă ar fi, în opinia sa, readucerea democraţiei participative în interiorul administraţiei, prin

implicarea şi consultarea cetăţenilor în luarea deciziilor şi implicit, a transparenţei actului decizional, la toate palierele. “Transparenţa duce la eliminarea posibilităţii actelor de corupţie şi încrederea cetăţenilor în instituţie.

Am implementat aceste lucruri începând cu anul 2001, dar din păcate s-a renunţat uşor la ele. Sigur, acum trebuie reevaluate şi aduse la nivelul anului în care trăim. Principiile însă rămân aceleaşi. Un oraş aparţine cetăţenilor, nu unui primar. Trebuie să înlocuim ‘EU vreau!’ cu ‘NOI vrem!’. Aceasta nu se poate fără ce spuneam mai sus”, detaliază Adrian Orza.

În opinia fostului viceprimar, calitatea vieţii este legată de percepţia oamenilor asupra situaţiilor lor sociale, în contextul sistemelor de valori culturale în care trăiesc şi în dependenţă de propriile necesităţi, standarde şi aspiraţii. Mulţi vorbesc de dezvoltarea unui oraş, dezgolind de conţinut acest concept. Până la urmă, administraţiile uită că un oraş înseamnă o comunitate de oameni. Nu e ceva abstract, amorf, construit din beton şi metal, ci este un organism viu. Sunt oameni, iar oamenii au nevoie de un mediu durabil, de străzi şi spaţii publice curate, de parcuri, de linişte şi siguranţă, de un trafic bine coordonat. Au nevoie de transport public civilizat, de şcoli şi grădiniţe puse la punct pentru copiii lor, de servicii publice de bun simţ. Da, de bun simţ avem nevoie cu toţii, de o Timişoară a bunului simţ! Cred ca asta e ceea ce trebuie să facem: să readucem bunul simţ în Timişoara!”, conchide Adrian Orza.

Comentarii Facebook

comentarii