Troțky n-a fost Stalin. Fălcoi nu este Robu

Suntem noi, timișorenii, personaje de pomină. Am ajuns – ceea ce, Doamne, ferește, nu aș fi crezut vreodată – , un fel de personaje negative din cărțile cu benzi desenate, în care, mereu, cineva este ”fraierul”, altul, salvatorul. Noi, vai – și – amar, zi după zi, fără voia noastră, ci prin reprezentanți, devenim personaje comice în tabloul unei Românii, și așa, prea hulită! Timișoara era reper de imagine. Acum, Timișoara este ”reper” pentru amuzamentul publicului…

Ultima ”pățanie” a Timișoarei, prin tehnica imagologică a domnului primar Nicolae Robu, (Doamne, nu știți cât de rău îmi pare, acest domn are consilieri subculturali sau nu are deloc!) se desprinde din întâmplarea de ieri, duminică, 20 mai 2018. Domnul Robu, de altfel, foarte politicos (așa cum rezultă din filmarea făcută de către USR Timiș), a cerut Poliției Locale amendarea reprezentanților URR pentru ”vina” de a fi adunat semnături în cadrul campaniei ”#Fără penali”. ”Vina” ar fi fost nerespectarea locurilor pentru acțiunea respectivă. Să presupunem că este așa, că s-au depășit limitele sugerate de aprobare… De aici, până la comparația activiștilor civici cu cei ai lui Troțky, ne facem de râsul lumii. Lev Davidovici Troțky, un intelectual evreu din seminția așkenazilor din Ucraina, a fost un fel de disident în Partidul Comunist al lui Stalin, pe care, de altfel, l-a contrat mereu. A scris împotriva lui, și-a dat seama ca Stalin era un criminal bolșevic irecuperabil. De altfel, Stalin a ucis, arată documentele de război, mai mulți oameni decât diabolicul Hitler. Așadar, a fi fost ”troțkist” era, în epocă, ceva ”la modă”, un curent anti-dictatură. Troțky a fost exclus din PC, apoi deportat și eliminat. Așadar, a fi ”troțkist” s-ar traduce, acum, a fi împotriva unei dictaturi!

În centrul scenei apare domnul Nicu Fălcoi, care pentru a sa imagine, ar mai avea de făcut prin centrul orașului doar câțiva pași. Puțini, dar la ora la care se plimbă domnul Robu. Nu mai trebuie să strângă semnături. Ar fi de ajuns, din când în când, să-l oprească, să-l invite la o cafea, pe centru, și să-i arate ceea ce Poliția Locală nu vede. Hoți de mașini, pe post de cerșetori, în față la McDonald`s. Să-i arate cât sunt de murdare terasele din Piața Victoriei, piața în care am stat cu toții, în minunatul decembrie 1989. Terasele sunt pline de praf, pene de porumbei, miros neplăcut, dar ”timișorenii sunt senini, cu pieptul la soare”. după cum aflăm din postările domnului primar.

Orice om sănătos la trup și la suflet este senin, surâzător, bucuros pentru existența sa. Dar, deopotrivă, orice om sănătos la cap (mai ales) dorește mai multă atenție din partea administrației locale, mai multă atenție față de mediu, mai mult aer curat, trotuare drepte, liniște nocturnă, circulație fluidă, mai mult respect față de condiția de cetățean.

Să fie prea mult, oameni buni?

Așa cum Troțky nu e Stalin (în istorie), nici Fălcoi nu este Robu, dar nici timișoreanul nu este batjocura nimănui!

Comentarii Facebook

comentarii