E vară. Timișoara noastră dragă este sub ”cântece” de excavatoare, macarale, ciocane. Foarte bine, se lucrează. Șantierele fac antipatic orașul, dar speranța că va arăta, totuși, european, că vom putea circula mai lejer, ne-ar putea încuraja. Acest aspect ar trebui să fie strict ”tehnic”, să facă diferența între conceptul de ”șantier” și cel de ”debandadă”. În jurul șantierelor, grămezi ilogice de resturi, materiale de construcții, borduri scoase cu ură din asfalt (nimeni nu prea pricepe ce-i cu ele, de unde această răvășire a bordurilor, de parcă am fi în epoca Videanu, din București), iar praful trimite timișorenii la medicii dermatologi și oftalmologi. Pe lângă pubelele de colectare selectivă a resturilor, se adună pungi, sticle, resturi vegetale, capace de WC, parcă am fi în Napoli, în perioada scandalului între mafia locală a gunoiului și cetățeni, respectiv primărie. Șobolanii trec printre picioarele timișorenilor, da, știm povestea cu procesul între Primăria Timișoara și acea firmă de deratizare, dar există, la toate, soluții inteligente!
În acest peisaj, în care Poliția Locală comportă mai degrabă probleme de imagologie decât de realitate, mă între, ca tot omul, ce face city – managerul Timișoarei? O fi prea neexperimentat? O fi prea indiferent? Poate că nu știe ce să facă? De aceea, l-aș ruga să considere acest mesaj ca pe o atitudine total sinceră, în interesul Timișoarei! Știe, oare, city-managerul Timișoarei câte depozite de gunoi clandestine sunt în Timișoara? Are o hartă a situație reale a focarelor de infecție, care, acum, pe caniculă, ar putea genera boli urâte? Știe, oare, domnul Robert Kristof cât este de ocupat domnul Robu cu PNL, cu proiecte mari, și poate nu are timp pentru RETIM și RATT? Știe, oare, domnul Robert Kristof cât este de mizerabil orașul? Chiar în centru, sub ochii lui, la Continental (hotel), în stațiile de tramvai, în cartierele centrale, dar și în cele mărginașe, domină o mizerie indescriptibilă? Știe, oare, că ar trebui să aibă întâlniri ritmice cu reprezentații RETIM, RATT, și ai altor societăți aferente primăriei, pentru că timișorenii asta așteaptă: decență, aer curat, străzi spălate, gunoaie adunate, curățenie nemțească (așa știam noi, bănățenii, că rânduiala este esențială)? Timișorenii mai vor să doarmă noaptea, Poliția Locală având la dispoziție legi și acte normative locale, pentru că la rata șomajului aproape zero, evident, se muncește ziua! Cine muncește se mai și… odihnește! E din Biblie!
City – managerul ar trebui să fie un expert al administrației, demn de a proba calificarea și experiența. De aceea, mă întreb, oare, ce va face în Texas, la o întâlnire a experților de profil, domnul Robert Kristof? Cu ce demonstrații despre Timișoara, se va afirma? El este, de altfel, o persoană drăguță, calină, dar perfect nepotrivită dimensiunii unui oraș ca Timișoara, capitala Banatului, Capitala Culturală a Europei, capitala sufletului nostru de împătimiți ai locului, care nu ne mai recunoaștem orașul! Nu-l mai recunoaștem ca atitudine, ca dinamism intelectiv, ca profil civilizat…
Suntem într-un nor de praf, în jur se tropăie în bocanci, ca pe front, suntem în vârful stării dezamăgirii profunde.
O să strigăm în curând, haideți să salvăm Timișoara! Dați jos bocancii! E mult!
Editoriale