Faptul că politica este mama urâciunilor, a dezgustului şi a amestecului bun de pus pe spatele unui broscoi, gata de micul dejun al… politicianului, nu e vreun secret. Şi nici nu am inventat noi reţeta. Vrei în politică? Faci testul cu broasca râioasă, pe stomacul gol.
Nu vrei în politică? Nu-i nimic, oricum te contaminezi, pentru că noi, românii, consumăm energii supradozate numai pentru a comenta politica. Acum, la un an după faimosul tur doi al alegerilor prezidenţiale din România, la care ne-am culcat cu ştirea de a avea un preşedinte, dar ne-am trezit cu ştirea… altui rezultat şi a altui preşedinte, avem de făcut, ca popor, un inventar cam sinistru al situaţiilor din viaţa noastră, deloc veselă. Veştile proaste vin unele după altele, dar ultimele două sunt tot politice: în PSD se ceartă liderii, se ameninţă, se atacă, spre marea satisfacţie a puterii, iar în PNL a început un scandal de tip nou, între două femei europarlamentar, pe teme ecologice.
În ordine cronologică: în PSD se dispută acum, după un an, atitudinea lui Mircea Geoană, dacă a fost sau nu manipulat de către Vreun Ponta sau altul, privind atitudinea din timpul dezbaterii televizate, cu Băsescu. Acum, după un an, se face marele tapaj pe tema minciunii, a emoţiei dirijate sau nu a lui Geoană, în faţa camerelor de filmat, în faţa lui Turcescu, care, de departe şi transparent, a manipulat întrebările.
Lucrurile sunt consumate. Zarurile, aruncate. Asta e. Ceea ce este nou este dilema: cine manipulează relaţiile din interiorul PSD-ului şi în favoarea cui? Inclusiv răspunsurile sunt la fel de transparente: diavolul, indiferent care mai este numele său din cartea de identitate! Tot un diavol lucrează şi în PNL. Adina Vălean este acuzată de către colega Renate Weber de ataşament faţă de firma Roşia Montană Gold Corporation, în favoarea căreia ar fi organizat în Parlamentul European o dezbatere publică… fără public! Adică, fără tot publicul.
Partea care se opune exploatării aurului de către o firmă din afara României era…în afara jocului! Tot ce se vede acum în afara PDL, chiar dacă numai pentru o zi sau două, este în favoarea PDL! Şi asta este proba slăbiciunii politicienilor români. Proba lipsei de coerenţă în stabilirea de strategii, care ar trebui să incumbe, obligatoriu, echilibru şi capacitate de înţelegere! O fi criză în România, dar mai mare este criza de comunicare. Criza între oameni este dezastru natural. Nu cutremurele, nu inundaţiile. Criza între politicieni, mai ales. Noi în cine să mai credem?