Tiberiu Ceia, omul autentic al folclorului viu din Banat, plecat din lumea cu dor în cea fără de dor, de mai bine de un an, astăzi ar fi împlinit 84 de ani.

De fapt, Tibi al nostru nu avea vârstă, așa cum nu au bujorii înfloriți în grădinile frumoase, așa cum nu au capodoperele muzicale ale omenirii, nici păsările cerului, pe care nu le putem întreba. Tibi Ceia era un suflet tânăr, cald, bun, un amestec de candoare și sinceritate copilărească.

”Frumoasă vecina noastră” sună mereu în urechile sufletelor noastre, piesa pentru care, oriunde s-ar fi cântat ea, la orice eveniment, lumea se ridica de la mese, chemată de bucuria cântării lui, dar și de alte cântări… Bucuria pe care o făcea vocea sa era unică.

Tiberiu Ceia a condus instituții și organizații importante: TVR Timișoara, Ansamblul Banatul, a apărut în sute de emisiuni radio și de televiziune, a luat premii internaționale și naționale, a avut parte de respectul lumii, a fost și un profesor apreciat. Atunci când vorbim despre el, îi auzim vocea. Ea s-a imprimat în memoria noastră afectivă, ea este vie și o căutăm…

Atunci când plecam la un drum lung mă întreba: ”Ce-mi aduci?”. Ca un copil se bucura de ”orice”-ul dorit: cafea cu arome grecești, ibric, model vechi, pentru cafea pe foc, mirodenii exotice, micile lucruri mari ce ne unesc…

În familia lui era mereu veselie. Era o cafea bună și o plăcintă proaspătă pentru prietenii apropiați, era râsul de bucurie al revederii sau râsul de necaz.

Sfida supărarea. Era credincios și bun. Umor? Da, din plin, carul cu umor se revărsa la el…

Aș putea să scriu multe despre prietenia cu Tiberiu Ceia, de la momente ale copilăriei, când l-am cunoscut fiind prieten cu mama mea, până la momentul din TVR Timișoara, când eram la fel de revoltați pe abuzurile ce ni se puneau ”pe tava” cu otravă. Da, și asta a fost..

Acum, amintirile frumoase, cântecele rămase, lumea…

Așa l-am simțit eu pe Tiberiu Ceia…